Ce drepturi îți dă legea UE: ștergerea prin GDPR și notificările DSA
Oamenii din Uniunea Europeană au unele dintre cele mai puternice drepturi online din lume. Două legi contează cel mai mult când pozele, identitatea sau datele tale personale sunt folosite abuziv: Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și Regulamentul privind serviciile digitale (DSA). Articolul acesta îți explică simplu ce îți dă fiecare.
GDPR: dreptul de a-ți șterge datele
Articolul 17 din GDPR îți dă dreptul să ceri oricărei organizații care îți prelucrează datele personale să le șteargă. Datele personale înseamnă mult mai mult decât numele: poze și filmări cu tine, vocea ta, adresa, numărul de telefon și orice altceva te identifică.
Poți cere ștergerea, printre altele, când datele nu mai sunt necesare, când îți retragi consimțământul, când te opui folosirii lor sau când au fost prelucrate ilegal. Publicarea pozelor tale intime fără acord sau afișarea adresei tale pe un site de căutare a persoanelor sunt exemple tipice.
- Organizația trebuie să răspundă fără întârzieri nejustificate și în orice caz în cel mult o lună. În cazurile complexe poate prelungi termenul cu încă două luni, dar trebuie să-ți spună de ce în prima lună.
- Cererea e gratuită și nu are nevoie de un formular special. E suficient un email în care spui cine ești, ce date și de ce.
- Dacă organizația refuză sau nu răspunde, poți depune plângere la autoritatea de protecție a datelor. În România, aceasta este ANSPDCP.
Și motoarele de căutare
De la o hotărâre a Curții de Justiție a UE din 2014, poți cere și motoarelor de căutare să nu mai afișeze, la căutarea numelui tău, rezultate care duc la pagini cu informații despre tine învechite, irelevante sau excesive. Acesta e numit adesea dreptul de a fi uitat.
DSA: notificări pe care platformele trebuie să le trateze
Regulamentul privind serviciile digitale se aplică tuturor platformelor online care au utilizatori în UE. Le obligă să ofere o cale simplă de raportare a conținutului ilegal și stabilește reguli pentru felul în care îți tratează raportarea.
- Platformele trebuie să ofere un mecanism de notificare și acțiune: o cale clară de a raporta online conținutul ilegal.
- Trebuie să trateze notificările la timp, cu atenție și în mod obiectiv.
- Trebuie să-ți spună ce au decis și de ce.
- Dacă nu ești de acord, poți folosi sistemul lor intern de reclamații și, după aceea, un organism certificat de soluționare extrajudiciară a litigiilor.
Platformele foarte mari au obligații în plus, inclusiv să evalueze și să reducă riscuri precum răspândirea imaginilor intime fără acord. Fiecare stat UE are un coordonator pentru serviciile digitale care supraveghează aplicarea regulilor; în România acesta este ANCOM.
Drepturile de autor: conținutul tău îți aparține
Dacă tu ai creat poza sau filmarea, de exemplu ca creator, deții drepturile de autor asupra ei. Notificările pentru drepturi de autor sunt una dintre cele mai rapide căi de ștergere a repostărilor și funcționează în UE și în afara ei.
Nou: reguli UE pentru deepfake-uri și imagini intime
O directivă UE din 2024 privind combaterea violenței împotriva femeilor obligă fiecare stat membru să incrimineze distribuirea fără acord a imaginilor intime, inclusiv a deepfake-urilor sexuale. Separat, Regulamentul UE privind inteligența artificială cere ca deepfake-urile să fie marcate clar ca generate artificial, iar aceste reguli de transparență se aplică din august 2026.
Cum le folosești împreună
În practică, cele mai bune rezultate vin din folosirea mai multor drepturi deodată: o notificare DSA sau o raportare la platformă, o cerere de ștergere conform GDPR, o notificare pentru drepturi de autor acolo unde se aplică și o cerere către motoarele de căutare. Fiecare acoperă o altă parte a problemei.
Praivon trimite aceste cereri pentru tine, pe toate canalele, și urmărește fiecare cerere până la rezolvare. Datele clienților sunt păstrate criptat în UE și tratate conform GDPR de la început.
Ce drept folosești în fiecare situație
- Adresa, telefonul sau emailul tău pe un site: o cerere de ștergere în baza GDPR către site, plus o cerere către motoarele de căutare.
- O poză sau o filmare cu tine postată fără acordul tău: o raportare la platformă (în baza DSA când conținutul e ilegal, cum sunt imaginile intime) și o cerere de ștergere în baza GDPR, pentru că imaginile cu tine sunt date cu caracter personal.
- Conținut creat de tine și repostat de altcineva: o notificare pentru drepturi de autor, de multe ori împreună cu raportarea la platformă.
- Un cont fals pe numele tău: o raportare la platformă pentru uzurpare de identitate, interzisă de toate platformele mari.
- O pagină veche care apare când cineva îți caută numele: o cerere către motoarele de căutare ca să nu o mai afișeze.
Ce face o cerere puternică
O cerere funcționează cel mai bine când e precisă. Indică exact pagina sau postarea, spune cine ești și de ce te privește conținutul și precizează ce drept folosești. Cererile vagi sunt mai ușor de refuzat sau de ignorat.
Contează și dovezile: linkul, o captură de ecran cu data și, unde ajută, dovada că acel conținut e al tău sau că nu ți-ai dat acordul. Noi atașăm aceste dovezi la fiecare cerere. Fiecare cerere e trimisă în numele tău, în baza autorizării pe care ne-o dai.
Când legea singură nu ajunge
Drepturile dau rezultate atunci când sunt folosite cu insistență. Site-urile pot răspunde greu, pot refuza fără un motiv clar sau pot șterge o copie în timp ce altele rămân online. Unele au sediul în afara UE și ignoră prima cerere.
Aici contează să acționezi pe toate canalele: platforma, firma de găzduire, registrarul domeniului și motoarele de căutare. Când un punct nu acționează, de multe ori poate acționa altul, iar noi urmărim fiecare cerere până la rezolvare.
Drepturile au și limite. Dreptul la ștergere nu e absolut: poate fi pus în balanță cu libertatea de exprimare sau cu o obligație legală de a păstra anumite evidențe. De aceea fiecare cerere trebuie să arate clar de ce conținutul trebuie să dispară.
- Pot cere ștergerea conținutului despre mine în baza legii UE?
- Da. GDPR îți dă dreptul să ceri ștergerea datelor tale personale, iar Regulamentul privind serviciile digitale obligă platformele să trateze raportările de conținut ilegal. Dreptul potrivit depinde de tipul conținutului și de locul în care apare.
- Care e diferența dintre GDPR și DSA?
- GDPR îți protejează datele personale și îți dă dreptul să ceri ștergerea lor. DSA stabilește regulile pe care platformele trebuie să le urmeze când cineva raportează conținut ilegal. Unul îți dă un drept asupra datelor tale, celălalt îi dă raportării tale o procedură pe care platforma trebuie să o respecte.
- Am nevoie de un avocat ca să-mi folosesc aceste drepturi?
- Nu. Oricine poate trimite o cerere de ștergere sau poate raporta conținut la o platformă. Diferența o fac o cerere precisă, dovezi solide și insistența până la rezolvare, iar de asta se ocupă Praivon pentru tine.
- Ce fac dacă un site îmi refuză cererea?
- Cere motivul în scris și păstrează fiecare răspuns. Un refuz într-un punct e rareori finalul: același conținut poate fi raportat de multe ori la firma de găzduire și scos din rezultatele căutării. De acolo preluăm noi cazul și urmărim cererea până la rezolvare.